miercuri, 31 octombrie 2012




Am învăţat să iubesc cărţile de la o vârstă destul de fragedă. Am învăţat să le citesc, să le apreciez şi cel mai important să le ascult. Întotdeauna într-o carte vei găsi şi o voce. Nu aş putea să spun că mă încadrez numai într-o categorie a cititorilor ,preferând doar un singur gen sau un singur autor. Îmi place orice carte în care găsesc o sclipire. Totuşi dacă aş fi pusă să aleg un autor care m-a impresionat aş merge cu siguranţa în direcţia autorului de origine britanică Thomas Hardy, ale cărui romane mi-au oferit întotdeauna fantezie, o viziune asupra naturii şi a locurilor cum rar întâlneşti şi nu în ultimul rând o analiză aprofundata asupra individualităţii.
Totuşi am ales acest loc pentru a-mi aşterne gândurile pentru că observ zilnic dorinţa în scădere a tinerilor de a deschide o carte lucru care mă întristează teribil. Vreau să spun aici câteva cuvinte despre o carte care am citit-o şi care m-a impresionat. Vreau să arăt ca a deschide o carte nu este un lucru rău… din contră, este o poveste care vrea să fie ştiută. Daţi o şansa unei cărţi, asta am făcut şi eu iar acum le iubesc.
Vreau să mai spun totuşi că NU sunt critic literar, părerea mea este pur personală şi nu îmi doresc să influenţez pe nimeni. Dacă nu sunteţi de acord cu mine în privinţa unei cărţi, vă ascult cu mare plăcere.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu